Înregistrează-te acum

Conectare

Parolă pierdută

Ai pierdut parola? Vă rugăm să introduceţi adresa de e-mail. Veţi primi un link şi va puteți crea o noua parola prin e-mail.

Despre noi

Avocat ProBonoAvocat ProBono

Despre Proiectul ”Avocați Pro Bono”  – online.consultantavocat.ro

Pro bono publico ~ pentru binele public, pentru binele care ne privește pe toți, fără recompensă financiară.

Termenul se folosește referitor la practicile efectuate de avocați care oferă, cu titlu gratuit, consultanță juridică unor persoane care nu și-ar permite aceste servicii, în interesul promovării dreptății.

Acest proiect este susţinut integral de Cabinetul de avocat Marius Todeancă, cu sprijinul colaboratorilor şi studenţilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România.

Orice persoană interesată de acest proiect, inclusiv studenţii la Drept, ciclurile Licenţă şi Masterat, îşi poate aduce aportul personal pentru a întări o comunitate care vine în sprijinul justiţiabililor care nu îşi permit să angajeze un avocat sau care nu cunosc dacă, în rezolvarea problemei lor, au sau nu nevoie în mod obligatoriu de un  avocat.

Ne propunem să fim un punct de informare, de primă orientare în dezlegarea hățișurilor juridice. Sperăm ca opiniile personale exprimate pe baza cunoștințelor acumulate în anii de studiu și comentariile ce aparțin utilizatorilor înregistrați pe platforma online.consultantavocat.ro  să vă fie de ajutor.

Proiect Avocat ProBono

Dacă vrei să te alături echipei noastre de avocaţi, studenţi pro bono și viitori avocaţi, trimite un CV însoțit de o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: marius.todeanca[@]consultantavocat.ro și te vom contacta în vederea discutării condițiilor de colaborare.

În măsura în care timpul ne va permite, vom oferi asistenţă juridică gratuită persoanelor vulnerabile, fără mijloace financiare sau care fac parte din grupuri marginalizate.

Chiar dacă în România, în practică, avocatura pro bono este rar întâlnită, ne propunem să colaborăm și să oferim suport juridic în principal organizaţiilor neguvernamentale ce acordă sprijin în domeniul drepturilor omului şi incluziunii sociale, persoanelor vulnerabile dar şi cetățenilor discriminaţi.

Avocatul este și va rămâne un profesionist indispensabil oricărui stat democratic; în anii ce urmează, sperăm să oferim sprijin juridic gratuit unui număr cât mai mare de persoane, pentru a garanta și a asigura justițiabililor, pe cât posibil, accesul liber la justiţie.

Constituția României – Art. 21 – Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

……

Avocat Pro bono

CUI SE ADRESEAZĂ PROIECTUL

Grupurile țintă, precum și beneficiarii proiectului sunt romii și alte grupuri vulnerabile de cetățeni, cum ar fi persoanele care se confruntă cu obstacole mai mari în accesarea justiției, având în vedere circumstanțele lor sociale, economice, etnice și/sau culturale, precum și vârsta lor, sexul, starea fizică sau mentală.

 Proiectul nu vizează exclusiv populația de etnie romă – ei sunt un grup țintă explicit, dar nu exclusiv, ci si celelalte grupuri social vulnerabile.

Romii sunt cea mai mare minoritate europeană cu o populație semnificativă în unele țări europene, fiind o categorie vulnerabilă, deoarece continuă să se confrunte cu sărăcia și excluziunea socială. Prin urmare, includerea socială a romilor este printre prioritățile autorităților române și trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu principiile și prioritățile stabilite în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014-2020.

Pentru identificarea persoanelor beneficiare vor fi avute în vedere prevederile din actele normative în care sunt definite o serie de termeni care vizează grupurile vulnerabile, implicit sau explicit, în relație cu incluziunea/excluziunea socială: persoane defavorizate, persoane marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune socială sau persoane vulnerabile:

1) Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare republicata, cu modificări si completări ulterioare (legea nr. 189/2013), în care, categoria defavorizată este definită în articolul 4 ca fiind „acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare“.

Articolul 2 din actul normativ anterior menționat explică noțiunea de discriminare:

„(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

(2) Dispoziţia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerate discriminare în înţelesul prezentei ordonanţe.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.

(5) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

Garantarea aplicării prevederilor legale cu privire la combaterea discriminării este oferită de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, așa cum precizează și art. 16 din prezenta ordonanță: „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.”

2) Hotărârea Guvernului nr. 383 din 27 mai 2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 și a Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020.

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei definește și enumeră principalele grupuri vulnerabile din România:

  • Persoane sărace
  • Copii și tineri lipsiți de îngrijire și sprijin parental
  • Persoane vârstnice singure sau dependente
  • Romi
  • Persoane cu dizabilităţi
  • Persoane care trăiesc în comunități marginalizate
  • Alte grupuri vulnerabile

3) Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 cu modificări si completări ulterioare (O.G. nr. 31/2015), privind serviciile sociale, conform căreia, comunități care au nevoie de prevenire si combatere a situațiilor de dificultate, generatoare de marginalizare sunt următoarele categorii de persoane:

  • Copiii
  • Persoane vârstnice
  • Persoane cu handicap
  • Persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanțe toxice
  • Persoane care au părăsit penitenciarele
  • Familii monoparentale
  • Persoane afectate de violența în familie
  • Victime ale traficului de ființe umane
  • Persoane fără venituri sau cu venituri mici
  • Imigranți
  • Persoane fără adăpost
  • Persoane infectate sau bolnave de HIV/SIDA
  • Bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile
  • Alte persoane aflate în situații de nevoie socială.

Art. 23 din Ordonanta indică beneficiarii de servicii sociale :

  1. a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;
  2. b) grupuri sociale în situaţii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune socială;
  3. c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire şi combatere a situaţiilor de dificultate sau risc.

Art. 25 din Ordonanta identifică aceste categorii ca fiind : copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, victime ale traficului de fiinţe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, imigranţi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială.

În același sens, articolul 32 alin (3) din Ordonanta stabilește că principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflaţi în dificultate, persoanele vârstnice şi cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente de consumul de droguri sau de alte substanţe toxice, persoanele afectate de violenţă în familie, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum şi alte persoane pentru care se impune aceasta.

4) Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificări si completări ulterioare (legea nr.250/2013) în care persoanele marginalizate sunt definite ca având „poziție socială periferică, de izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității, manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață” (art. 3).

Obiectul prezentei legi îl constituie garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, la asistenţă medicală, la educaţie, precum şi instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a marginalizării sociale şi mobilizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

5) Legea nr. 129/1998, privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala, cu modificări si completări ulterioare, republicată (2014), în care grupurile dezavantajate sunt: vârstnici săraci, fără sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuințe sau adăpost, femei victime ale violenței domestice, femei sărace, părinți săraci cu copii în întreținere, copiii străzii, adolescente sărace gravide, alte categorii.

Conform articolului 2 din prezenta lege, în sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următorul înţeles:

  1. beneficiarii sunt grupuri din comunităţi rurale sărace, grupuri sărace de etnie romă, grupuri dezavantajate, grupuri productive provenind din comunităţi sărace şi alte categorii sociale stabilite ca eligibile, de comun acord cu finanţatorii sau donatorii;
  2. comunităţile rurale sărace sunt acele grupuri de gospodării şi familii, trăind într-un sat sau într-o aşezare umană izolată, care se confruntă cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese identice şi îndeplinesc caracteristicile prevăzute în Manualul de operare al Fondului;
  3. grupurile dezavantajate sunt alcătuite, după caz, din vârstnici săraci, fără sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinţe sau adăpost, femei, victime ale violentei domestice, femei sărace, părinţi săraci cu copii în întreţinere, copii ai străzii, adolescente sărace gravide şi alte asemenea categorii;
  4. grupurile productive provenite din comunităţi sărace sau grupurile productive constituite la nivelul altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, sunt cele ale producătorilor agricoli, meşteşugarilor, artizanilor şi altor categorii de meseriaşi;
  5. grupurile sărace de etnie romă sunt persoane din aşezări situate în mediul urban sau rural constituite preponderant din membri ai etniei rome.

 

Citeste si https://www.online.consultantavocat.ro/consultanta-juridica-gratuita-pentru-grupurile-vulnerabile-cu-accent-pe-populatia-de-etnie-roma/

error: Protected Content!